Aikido

Tehnicile Caii spre Pace sunt intr-o permanenta schimbare. Fiecare intalnire este unica si cel mai potrivit raspuns trebuie sa apara de la sine. Tehnicile de astazi vor fi diferite maine. Nu te lasa prins de forma si aparentele unei provocari. Arta Pacii nu are forma, ea este o cautare spirituala.

O-Sensei Morihei Ueshiba

Morihei Ueshiba

Aikido este o arta martiala japoneza fondata in anul 1925 de catre maestrul Morihei Ueshiba. in traducere exacta Aikido inseamna calea armonizarii energiilor: AI - armonie, KI - energie, DO - cale. in Aikido nu exista tehnici formale, ci doar cateva principii de lupta care, respectate, ajung sa se transforme in procedee de lupta (autoaparare) in orice situatie si in cazul oricarui atac. Primele trei principii reies din insasi denumirea stilului: AI, KI, DO; celelalte sunt: HARA (centrul fizic si spiritual al corpului uman), IRIMI-TENKAN (in cosmogonia orientala sunt doua forte antagonice si complementare ce transforma totul -- YIN-YANG; zi-noapte, alb-negru, masculin-feminin -- si stau la baza echilibrului universal), TEKATANA (sabia mainii - Aikido fiind o sinteza a artelor japoneze vechi, unde se foloseau foarte mult sabiile, deoarece existau miscari esentiale care trebuiau utilizate exact ca in lupta cu sabia, s-a trecut la utilizarea partii exterioare a palmei).

Mai exista si alte principii care se folosesc in Aikido, dar pentru a le intelege si aplica in viata de zi cu zi este necesara o practica asidua - pentru cei ce il practica sincer Aikido este un mod de viata.

In aceasta arta martiala nu exista restrictii de practicare (varsta, sex, religie), deoarece pe tatami toti sunt egali. Chiar si cel care preda nu este mai bun decat cel care intra pentru prima oara in dojo; doar ca a descoperit mai devreme aceasta cale si acum ii ajuta si pe ceilalti sa o descopere. Singurul secret in Aikido este munca sincera cu tine insuti si o vointa de fier pentru a rezista pe aceasta cale. Trebuie sa o spun clar si raspicat: aveti nevoie de ani buni pentru a ajunge la rezultate. Practicantii care muncesc si transpira mult timp in dojo ajung sa aiba vointa si putere spirituala si fizica de invidiat.

Pentru a intelege mai bine Aikido trebuie studiate in paralel religiile si filosofiile orientale, modul oriental de viata. Una din din principalele idei din culturile orientale este Karma sau soarta fiecaruia. Legatura dintre Karma si Aikido este ilustrata de urmatoarele cuvinte ale unuia dintre marii oameni de stat ai Japoniei, Shogunul Ieyasu Tokugawa: Karma este inceputul cunoasterii. Mai departe vine rabdarea. Rabdarea este foarte importanta. Sunt puternici cei care au rabdare. Rabdarea inseamna sa-ti infrangi pornirea catre cele sapte simtaminte: ura, adoratie, bucurie, neliniste, manie, tristete, teama. Daca nu te lasi cuprins de ele inseamna ca ai rabdare, ca esti linistit si atunci vei incepe sa intelegi tot mersul lucrurilor si vei fi in armonie cu Eternitatea.

Tot ce ati citit pana acum nu are nici o valoare fara practica adevarata, sincera a acestei arte.

Asadar le adresam celor curiosi invitatia sa vina sa practice si mai putin sa vorbeasca, pentru ca o fapta valoreaza mai mult decat o mie de vorbe.

O-Sensei Morihei Ueshiba s-a nascut la 14 decembrie 1883 intr-o familie de tarani samurai liberi (goshi, adica nesupusi unui feudal) in satul Tanabe, prefectura Wakayama, la sud de orasul Osaka.Conform traditiei, copilul a fost educat de mic in spiritul Bushido (calea samurailor). Acest cod al onoarei samurailor consta intr-o colectie de legi morale si reguli de viata intocmita si completata continuu de razboinici vestiti. insusirea Bushido-ului era legata si de invatarea unei arte martiale, precum si de formarea unei stranse legaturi intre elev si profesor. De aici decurgeau si celelalte calitati: onoarea, cinstea, patriotismul, curajul, bunatatea, judecata nepartinitoare, dezinteresul material, lipsa de dorinte si ele trebuiau invatate si practicate intuitiv (aceasta este metoda de predare in Orient, ceea ce inseamna ca mai intai se lucreaza, iar gandirea vine mai apoi).

Morihei Ueshiba

Creatorul Aikido a avut o viata neobisnuita si bogata in evenimente. Fire plapanda si bolnavicioasa, el s-a interesat de timpuriu de toate aspectele religioase ale sectei budiste Shingon, careia ii apartineau parintii sai, si venera asiduu pe kamii religiei Shinto din districtul sau, Kumono. in acelasi timp el se straduia prin exercitii fizice permanente sa-si consolideze sanatatea si vigoarea trupului. Desi tatal sau a inceput sa-l invete de la 10 ani Aiai-Ryu, o metoda de lupta cu mana goala, adevarata practica a inceput in 1901, cand a urmat cursuri de arte martiale (Ju-jutsu) predate de un maestru de la Tenjin-shin yo ryu, Towara Tokusaburo. Anul urmator l-a petrecut studiind principiile scolii Yagyu Shinkage-ryu. intre 1903 si 1904 a fost inrolat in armata imperiala japoneza. La intoarcere a continuat sa se instruiasca in stilul Yagyu-ryu sub conducerea maestrului Nakai Masakatsu (un om dur care a calit si modelat vointa tanarului Ueshiba). in 1908 a primit din partea acestuia diploma de instructor de arte martiale si si-a deschis imediat un dojo la Tanabe, continuandu-si antrenamentul cu pasiune. Avand posibilitati materiale (tatal sau era un fermier prosper din acel sat), O-Sensei l-a invitat pe Kiyoichi Takogi sa predea cursuri de judo, arta in care Takogi era expert, pentru tinerii din sat, cursuri la care participa si el cu multa sarguinta.

In 1912 a intemeiat impreuna cu un grup de 84 de oameni, fosti tarani si militari, un nou sat in nordul Japoniei, in friguroasa insula Hokkaido, in Shirataki. Aici s-a angrenat in muncile cele mai grele, ca taietor de lemne si agricultor (de fapt tot atatea prilejuri de antrenament), continuand totodata studierea si aprofundarea artelor martiale. in 1915 l-a cunoscut pe Takeda Sogaku, un vestit spadasin, maestru in stilul Dayto-Ryu Aiki-jutsu, care l-a acceptat ca discipol si i-a decernat in 1916 diploma de maestru in Aiki-jutsu. Ueshiba a continuat sa se antreneze cu Sogaku inca patru ani, dupa care sau despartit, datorita modurilor diferite in care vedeau artele martiale. Tot Ueshiba povesteste ca antrenamentele erau foarte grele si costisitoare (dezvaluirea unui procedeu costa cam 250-300 de dolari, o suma imensa pentru acea perioada).

Takeda Sogaku a fost fara indoiala unul dintre cei mai valorosi budoka ai tuturor timpurilor, dar caracterul sau nu era prea evoluat -- era impulsiv, vanitos si se lauda cu numarul oamenilor ucisi.

Pentru ca O-Sensei avea aspiratii spirituale mai inalte legate de lupta propriu-zisa, in 1919 a parasit Shirataki pentru a se intoarce acasa si a studia de unul singur, dar in drumul spre casa a aflat de o noua secta, Omoto-kyo, infiintata de catre Onisaburo Deguchi la Ayabe (regiunea Kyoto). O-Sensei a avut de mic o inclinatie pentru religie, fiind incurajat in acest sens de catre parintii sai. La 7 ani asculta lectiile preotului de la templul Jisaji, iar la 10 ani invata Zen la templul Homanji din satul Akitsu. in continuare si-a pastrat interesul si preocuparea pentru religie, vizitand numeroase temple si audiind predici unde avea ocazia.

La Ayabe este foarte impresionat de invatatura predata de Deguchi si anume principiul iubirii si bunatatii, al relatiilor armonioase intre oameni, al unei morale superioare prin religie. Din acest moment Ueshiba incepe sa impleteasca antrenamentele fizice cu exercitii de meditatie in izolare, izolarea in natura fiind un element primordial in a realiza sfintirea sufletului uman in toate religiile lumii.

in 1922 obtine diploma de maestru al stilului Shinkage Ryu-Jujutsu. Anul 1924 il gaseste studiind cu indarjire lupta cu sulita in stilul Naginata-do. A continuat sa-si perfectioneze tehnica si in anii 1925-1926 a facut demonstratii ale artei sale in fata unor inalte foruri militare la Tokyo. Stabilindu-se in capitala, si-a deschis un dojo in care a predat principiile luptei fara arme, in scop defensiv, inventate de el. A mai predat la Academia Navala din Toyama, la Academia Politiei Militare si la Colegiul Militar. Am pomenit aceste locuri in care a predat pentru a vedea ca toate sunt unitati militare de elita unde se cerea foarte multa eficacitate a tehnicilor. Dar existau destui oameni neconvinsi de tehnicile Aiki-Budo (acesta era numele pe care il purta pe atunci Aikido) care incercau sa-l invinga si sa-l umileasca, primind in schimb, bineinteles, portia de bataie binemeritata datorita comportamentului lor. De altfel, fiul lui O-Sensei povestea cat de mult detesta tatal sau sa predea la institutiile respective tocmai din cauza caracterului oamenilor de acolo. Ororile produse de militarii care au condus Japonia in anii 1930-1945 si au implicat-o in al doilea razboi mondial, care s-a sfarsit prin cosmarul atomic, au dovedit ca a avut dreptate. De altfel, Ueshiba a si renuntat sa mai predea, retragandu-se la tara, la Iwama, districtul Ibaraki, unde a creat un sanctuar (dojo) dedicat intalnirii lui "Ai-ki", continuand sa predea Aikido, nume pe care la luat arta sa in jurul anului 1940.

Antrenamentul zilnic in Arta Pacii permite divinitatii dinlauntrul tau sa straluceasca din ce in ce mai tare. Nu te preocupa de ceea ce considera altii ca este bun sau rau. Nu calcula si nu te comporta nefiresc. Pastreaza-ti mintea concentrata asupra Artei Pacii si nu critica alti maestri sau alte arte traditionale. Arta Pacii nu va restrictiona niciodata nimic. Ea imbratiseaza si purifica totul.

O-Sensei Morihei Ueshiba

© Copyright 2007-2013 by Editura Bo-Yang